Descriere

   Cunoaşterea Enciclopedică a României este programul prioritar de cerce- tare al Institutului de Sociologie şi este parte componentă din programul Academiei Române dedicat Noii Enciclopedii a României. La realizarea acestui program sunt implicate toate departamentele de cercetare ale Institutului împreună cu o vastă reţea de colaboratori ;i parteneri externi.

  Forma de cercetare proiectată de către conducerea Institutului pentru desfăşurarea programului enciclopedic este cea proactivă. Strategia unei asemenea cercetări îşi propune relansarea sub o formă reconfigurată a ceea ce şcoala Gusti denumise în perioada interbelică „cercetare-acţiune”. Proiectul vizează iniţierea unor nuclee de cercetare care îmbină cunoaşterea de tip enciclopedic cu iniţiativa aplicativă.

   Formula de implementare proiectată de noi este aceea a Observatoarelor enciclopedice combinate cu Laboratoarele de cercetare şi sinteză enciclopedică integrată, în care se regrupează persoane şi echipe de cercetare cu recrutare trans-sectorială sau inter¬-instituţională. Am numit această formulă: diferenţiere prin integrare verticală. Regula constituirii observatoarelor este aceea a individului trigeneraţional şi a promovării sistemelor de autocunoaştere ale comunităţilor (context în carte vor fi antrenate toate forţele unui program de tip haretist: profesori, elevi şi studenţi, preoţi, actori ai administraţiei locale etc.). La acestea se adaugă iniţiativa de integrare verticală a Institutului de Sociologie prin programele de cercetare-acţiune bazate pe o participare instituţională naţională şi internaţională.

Obiective

• Constituirea celor patru baze de date:
  • Cultura muncii (culture of work). Răspândirea de cunoştinţe şi schimburi de experienţă pozitivă în ceea ce priveşte: activităţile agricole (agronomice), munca în gospodăria proprie, activităţile de construcţie, creşterea animalelor, dezvoltarea infrastructurii, identificarea unor gospodării model şi a unor iniţiative antreprenoriale din comunitate
  • Cultura sănătăţii (culture of health). Acumularea de date legate de starea de sănătate şi de problemele specifice satului românesc, inventarierea practicilor de igienă a satului (sanitation) şi săteanului, promovarea unui program de sensibilizare sub titlul generic: «sănătatea ţăranului român» etc.
  • Cultura minţii. Cercertarea educaţiei rurale, răspândirea cunoştinţelor prin mass-media, starea bibliotecilor, activităţilor artistice, muzeelor etc.; studierea conflictului dintre «societatea cunoaşterii» şi formele de manifestare ale «statului magic» bazat pe subculturile hedonismului şi ale «narcozei» imagologice.
  • Cultura sufletului. Aprofundarea înţelegerii vieţii religioase, valorilor morale, simbolurilor religioase în viaţa satului românesc actual şi acumularea de date cu privire la starea îngrijirii bisericilor, cimitirelor şi diseminarea informaţiei religioase etc.

Descriere

    Unul din proiectele de cercetare majore derulate sub egida Institutului de Sociologie al Academiei Române este dedicat realizării Enciclopediei civilizaţiei tradiţionale. Programul îşi propune valorificarea şi integrarea în circuitul analizei şi cercetării interdisciplinare (sociologice, etno-antropologice etc.) a fondului de date şi valori vechi-comunitare specifice ariei etno-culturale a romanităţii orientale, atât din perspectiva analizei antropologice cât şi a conexării cu cercetarea stadiului actual al societăţii contemporane, a tendinţelor acesteia de evoluţie şi transformare în contextul transformărior la nivel european şi internaţional.

   Programul, iniţiat în cadrul Fundaţiei Euxinus, este derulat, în parte- neriat, de Institutul de Sociologie în colaborare cu o serie de entităţi private. Coordonatorul programului este dl. dr. Marian Munteanu, profesor asociat la Universitatea din Bucureşti şi cercetător asociat al Institutului.

Obiective

• Alcătuirea unei arhive digitale de informaţii şi date etno-culturale, disponibile on-line. Arhiva va cuprinde principalele date furnizate de cercetarea etnografică, folcloristică şi etnologică, facilitând accesul tuturor celor interesaţi (cercetători, profesori, studenţi etc.) la un fond extrem de voluminos de date şi informaţii;
  
  
• Elaborarea unui instrument de analiză computaţională menit atât să înlesnească o serie de investigaţii în interiorul arhivei cât şi să permită corelarea cu cercetarea societăţii contemporane.
  
  
• Punerea în circulaţie internaţională a datelor esenţiale privind patrimoniul cultural şi identitar românesc prin traducerea în limba engleză a arhivei.