Proiecte de cercetare fundamentală (2017-2019)
Laboratorul Enciclopedia socială şi studii regionale

Proiectul de cercetare Eciclopedia Școlii Sociologice de la București. Fascicule

Coordonator: Prof.dr. Ilie Bădescu

Laboratorul Sociologie rurală şi analiza comparativă a comunităţilor

Proiectul de cercetare Atlasul sociologic al rezilienței comunitare în România

Coordonator: CS Dr. Florin Popa

Laboratorul Teorie socială și istoria sociologiei

Proiectul de cercetare Modele teoretico-explicative asupra morfologiei sociale

Coordonator: CS III Dr. Adela Șerban

Laboratorul Sociologia comunicării și a spațiului public

Proiectul de cercetare Mediapolis: media și problemele publice în contexte transnationale

Coordonator: CS II Dr. Nicolae Perpelea

Laboratorul Europa Socială

Proiectul de cercetare Europa îndepărtată: memorie, confluențe și influențe

Coordonator: CS I Dr. Valentina Pricopie

Laboratorul Metodologie calitativă aplicată

Proiectul de cercetare Metode calitative și tehnici de cercetare

Coordonator: CS III Dr. Ozana Cucu-Oancea

Laboratorul Sociologia organizaţiilor, intervenţie în întreprinderi şi dialog social

Proiectul de cercetare Piața forței de muncă din perspectiva Strategiei Europa 2020

Coordonator: CS II Ion Glodeanu

Laboratorul Religie și societate

Proiectul de cercetare Religiozitatea românilor în trecut și în prezent. Studii și cercetări sociologice privind credințele și practicile religioase ale românilor

Coordonator: CS III Dr. Manuela Gheorghe

Laboratorul Sociologie politică

Proiectul de cercetare Vulnerabilități sociale și politice ale societății românești contemporane

Coordonator: CS Dr. Veronica Dumitrașcu

Laboratorul Violență și criminalitate. Prevenire și mediere

Proiectul de cercetare Criminalitatea în marile aglomerații urbane europene. Particularități, factori de risc și strategii de prevenire

Coordonator: CS II Ecaterina Balica


   Dimitrie Gusti și toți elevii Școlii fondate de el reprezintă o parte a capitalului intangibil al României. Școala înseamnă deopotrivă construcție instituțională, capacități de excepție, competențe, un nou sistem de cunoaștere și de explicare. Într-un cuvânt vorbim despre un patrimoniu spiritual de valoare inestimabilă. O Enciclopedie trebuie să valorifice această fațetă a unei moșteniri prin care se exemplifică funcția statului român ca stat de cultură la Dunărea de jos.

   Trendul actual impune utilizarea tot mai frecventă a metodelor și tehnicilor de cartografiere în procesul de evaluare a rezilienției comunitare sub aspect socio-economic. Proiectul își propune elaborarea Atlasului Rezilienției Sociale în calitate de instrument de analiză al rezilienției comunităților umane. Acesta va fi realizat in urma constituirii unui index al rezilienției sociale.

   Proiectul are ca scop studierea corpusului de teorii sociale şi modele explicative elaborate, în sociologie şi în zone disciplinare conexe, cu privire la două realităţi şi noţiuni fundamentale: comunitatea şi identitatea. În contextul unui deficit de structurare, ordonare şi înţelegere a instrumentarului analitic privitor la aspecte fundamentale ale realității sociale, proiectul are ca obiectiv studierea cadrelor de analiză şi de comprehensiune ştiinţifică elaborate până în prezent asupra morfologiei sociale şi abordarea lor critică în scopul perfecţionării instrumentarului de specialitate.

   Cercetarea are ca obiectiv general relevarea și analiza noilor forme de critică socială și a dispozitivelor comunicaționale online prin care acestea pot capa simplatie publică și-sau susținere morală. O analiză sociologică a climatului emoțional al opiniei publice poate releva astfel noi ținte, idealuri de comunicare și forme ale angajamentului moral-politic al indivizilor, grupurilor, comunităților sau publicurilor anonime a căror presiune morală este activată prin dispozitivele socio-tehnice specifice internetului: facebook, bloguri, forumuri online, youtube etc

   De la finalul anilor 30 și până în zorii anilor 90, Europa a cunoscut transfigurări succesive, marcate, în Estul continentului, de umbra diferitelor forme de totalitarism. Confluențele și influențele europene din această perioadă pot fi urmărite în fonduri arhivistice diferite, ținând seama de faptul că diferitele momente istorice ale perioadei au o dimensiune europeană specifică. Proiectul de față se focalizează pe o perioadă care are în centrul dezbaterii conflictul - cel de-al doilea război mondial, precum și mecanismele prin care acesta a fost integrat în cultura europeană pe care o cunoaștem astazi.

   Obiectivul proiectului de față îl constituie investigarea noilor tehnologii implicate în cercetarea calitativă, cu accent pe studiul documentelor personale. Proiectul se axează în principal pe tehnologiile adecvate studierii fenomenului festiv, cu accent pe utilizarea mijloacelor foto-video, dar abordează și alte tematici conexe.

   Proiectul își propune analiza forței de muncă în contextul obiectivelor de creștere economică inteligentă și de dezvoltare durabilă enunțate la nivel european prin strategia Europa 2020, ca direcție de dezvoltare pentru a face față provocărilor globalizării și ale societății cunoașterii.

   Scopul proiectului este acela de a repune în discuție, din perspectivă actuală, o serie de studii, cercetări și scrieri (unele dintre ele inedite), ale membrilor Școlii Sociologice de la București dedicate culturii și spiritualității românești, în speță credințelor și manifestărilor de natură religioasă, care pot furniza cadre de referință teoretică valoroase pentru studiile actuale asupra religiei.

   O societate poate fi vulnerabilă din punct de vedere social, economic, politic și instituțional. Analiza vulnerabilităților relevă carențele la nivel socio-politic, luând în considerare aspecte ce țin de structura socio-demografică a populației, sărăcia comunitară, capitalul social sau încrederea populației în instituțiile statului ori în autoritățile locale. Cercetarea își propune să reliefeze carențele sociale și politice ale societății românești.

   Poiectul analizează tendințele criminalității violente în marile orașe din Europa și România și strategiile de intervenție și prevenire. Cercetarea presupune analiza datelor statistice privind infracțiunile circumscrise sferei criminalității violente (omor, tentativă de omor, lovituri cauzatoare de moarte, viol, tâlhărie, vătămare corporală) și identificarea categorilor de victime, cele mai afectate de acest tip de criminalitate. În același timp vor fi identificate și analizate modele europene de intervenție și prevenire pentru reducerea criminalității violente.

Copyright © Institutul de Sociologie. Reproducerea partiala sau totala fara permisiune scrisa este interzisa.
Webmaster: Iuliana Serban