- Despre Institut
- Echipa
- Laboratoare
- Enciclopedia socială şi studii regionale
- Europa Socială
- Metodologie calitativă aplicată
- Religie şi societate
- Sociologia comunicării și spațiului public
- Sociologia organizaţiilor, intervenţie în întreprinderi şi dialog social
- Sociologie politică
- Sociologie rurală și analiza comparativă a comunităților
- Teorie socială
- Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor
- Sociologia familiei și cuplului conjugal
- Cercetare
- Evenimente, noutăți
- Publicatii
- Anunturi
- Documente
- Contact
Misiunea instituţiei
După 1990, pe fondul reformelor şi al schimbărilor contextuale, structura societăţii româneşti, manifestările şi procesele dominante, configurația spirituală şi mentalitățile sociale au suferit o bulversare greu de comparat, în fluxul cărora se prefigurează semnele unui viitor alarmant pe multe dintre faţetele lui.
Au apărut fenomene noi, riscuri de natură socială, economică şi ecologică, dezagregări logistice, conflicte noi, fenomene specifice precum criminalitatea transfrontalieră (cu tendinţe de constituire a unor reţele subterane), apariţia "celei de-a treia Românii", a unei diaspore care, după evaluările unor cercetări de profil, atinge 20% din populaţia României (cifra oficială atinge pragul de 10%).
Transformările politice şi instituţionale, integrarea în structurile europene (UE) şi euro-atlantice (NATO) au generat transformarea profilului unor instituţii şi corpuri sociale (armata, este un exemplu), au impus ritmuri accelerate de reașezare a structurilor din administraţia publică (de la Guvern, Parlament, Preşedinţie până la structurile administraţiei locale) şi a comportamentelor sistemului naţional de securitate societală şi de protecţie socială şi naţională.
Sistemul cercetării sociologice a răspuns transformărilor induse de o tranziție forțată (după modelul a ceea ce Jeffrey Sachs a denumit „shock therapy”), consemnând stări, cercetând ritmuri şi tendințe, semnalând amenințări aliniate, fenomenul periculos al convergenței de impact etc. Acest tip de amplă desfășurare a cercetării prin reacție are avantaje dar și dezavantajul de a-și auto-induce decalaje care-i slăbesc eficacitatea pe termen mediu şi lung.
Programul institutului de sociologie al Academiei Române trebuie să-şi potrivească structura, ritmul şi axul ideatic la tradiţiile care-l susţin şi deopotrivă pentru a răspunde la problemele și la chemarea epocii şi la iniţiativele Academiei Române însăşi. Direcțiile și ariile tematice ale cercetării vor fi orientate în raport cu următoarele direcții, în care se reflectă deopotrivă elementele de continuitate și se adaugă unele noi.
Exigenţa valorificării "operei uitate" și relansarea direcțiilor abandonate
O categorie de opere uitate compun deja o bibliotecă tristă a culturii teoretice româneşti, începând cu (a) total necunoscutul “Sistem al legilor fundamentale ale societăţii”, datorat contelui Alexandru Sturza prin care cultura română este prezentă la originile sociologiei ca ştiinţă (opera lui Sturza era terminată la 1813, iar Cursul de filosofie pozitivă al lui A Comte este editat la 1830) şi continuând cu: (b) studiul de sociologia şi teologia imperiului datorat lui Cantemir; (c) operele membrilor „Școlii sociologice de la București”, a căror restituire a fost stopată după 1990; (d) operele reper ale „culturii critice” românești (al cărei profil a fost configurat într-o lucrare celebră a sociologilor americani care au făcut studii în România anilor 70-80 ai secolului trecut (K Jowitt, John Cole, Katherine Verdery, Daniel Chirot etc.); (e) inestimabila contribuţie a şcolii Ardelene ori cu laturi ale operei paşoptiştilor, ignorată în câteva laturi ale ei şi aceasta, pentru a relansa, la ceasul acesta, iniţiativa mai veche a unei serii a Bibliotecii virtuale de sociologie "Gustiana" (proiect pe care-l vom extinde în colaborare cu ICCV și CESPE).
Reluarea uneia dintre direcțiile de cercetare care au făcut gloria Școlii Gusti-Stahl și anume aceea a cercetărilor rurale, a monografiilor regionale și a celor centrate pe o problemă socială majoră, precum:
Monografii ale unor opere, autori, grupări, direcții, teorii, instituții ale perioadei interbelice și postbelice (teoria costurilor aferente – Mihail Manoilescu, teoria comunităților de viață (Ernest Bernea), teoria succesiunilor coexistente: Tudorel Postolache, teoria mediilor slab structurate, teoria incertitudinii persistente: Cătălin Zamfir, teoria spațiilor dense și a relațiilor vide, Noopolitica și sociologia noologică, teoria fenomenelor substructale. O istorie a sociologiei românești. Geopoliticieni români despre spațiul de securitate al statului român. Sociologia și geopolitica spațiilor de securitate. Studiul amenințărilor aliniate: convergența de impact.
Au apărut fenomene noi, riscuri de natură socială, economică şi ecologică, dezagregări logistice, conflicte noi, fenomene specifice precum criminalitatea transfrontalieră (cu tendinţe de constituire a unor reţele subterane), apariţia "celei de-a treia Românii", a unei diaspore care, după evaluările unor cercetări de profil, atinge 20% din populaţia României (cifra oficială atinge pragul de 10%).
Transformările politice şi instituţionale, integrarea în structurile europene (UE) şi euro-atlantice (NATO) au generat transformarea profilului unor instituţii şi corpuri sociale (armata, este un exemplu), au impus ritmuri accelerate de reașezare a structurilor din administraţia publică (de la Guvern, Parlament, Preşedinţie până la structurile administraţiei locale) şi a comportamentelor sistemului naţional de securitate societală şi de protecţie socială şi naţională.
Sistemul cercetării sociologice a răspuns transformărilor induse de o tranziție forțată (după modelul a ceea ce Jeffrey Sachs a denumit „shock therapy”), consemnând stări, cercetând ritmuri şi tendințe, semnalând amenințări aliniate, fenomenul periculos al convergenței de impact etc. Acest tip de amplă desfășurare a cercetării prin reacție are avantaje dar și dezavantajul de a-și auto-induce decalaje care-i slăbesc eficacitatea pe termen mediu şi lung.
Programul institutului de sociologie al Academiei Române trebuie să-şi potrivească structura, ritmul şi axul ideatic la tradiţiile care-l susţin şi deopotrivă pentru a răspunde la problemele și la chemarea epocii şi la iniţiativele Academiei Române însăşi. Direcțiile și ariile tematice ale cercetării vor fi orientate în raport cu următoarele direcții, în care se reflectă deopotrivă elementele de continuitate și se adaugă unele noi.
- Imigranții români in spațiul european (în tema „Noi direcții in studiile diasporei”)
- „Child homicides in Romania” și „Femicidul” in oglinda cercetării sociologice
- In căutarea bunăstării (dinamica remitentelor). „Economia clasei mijlocii”
- Politicile memoriei și practicile comemorării naționale. „Locurile memoriei și locurile uitării”
- „Iarna demografică, declinul progeniei și contracția stocului genealogic in România”, România nefertilă; bătrânețea pe toate fețele
- „Pelerinajele in timpul pandemiei în București”
- „Anul școlar 2020-2021 in Romania in perioada pandemiei: raport de țară”
- Manifestările digitale ale copiilor in timpul covid 19. „Raport Kidikot pentru România”
- Mediapolisul – sociologia societății virtuale
- Alinierea amenințărilor (2021-2022-2023)
- Exigenţa valorificării "operei uitate" și relansarea direcțiilor abandonate
- Exigenţa enciclopedică şi restitutivă. De la enciclopedia valorilor reprimate la enciclopedia performanțelor românești
- Exigenţa cercetărilor monografice centrate pe problemele fundamentale ale României
- Exigenţa "Institutul deschis"
- Exigența studiilor și monografiilor de întâmpinare - autorii recenți: inovații, teorii, paradigme
Exigenţa valorificării "operei uitate" și relansarea direcțiilor abandonate
O categorie de opere uitate compun deja o bibliotecă tristă a culturii teoretice româneşti, începând cu (a) total necunoscutul “Sistem al legilor fundamentale ale societăţii”, datorat contelui Alexandru Sturza prin care cultura română este prezentă la originile sociologiei ca ştiinţă (opera lui Sturza era terminată la 1813, iar Cursul de filosofie pozitivă al lui A Comte este editat la 1830) şi continuând cu: (b) studiul de sociologia şi teologia imperiului datorat lui Cantemir; (c) operele membrilor „Școlii sociologice de la București”, a căror restituire a fost stopată după 1990; (d) operele reper ale „culturii critice” românești (al cărei profil a fost configurat într-o lucrare celebră a sociologilor americani care au făcut studii în România anilor 70-80 ai secolului trecut (K Jowitt, John Cole, Katherine Verdery, Daniel Chirot etc.); (e) inestimabila contribuţie a şcolii Ardelene ori cu laturi ale operei paşoptiştilor, ignorată în câteva laturi ale ei şi aceasta, pentru a relansa, la ceasul acesta, iniţiativa mai veche a unei serii a Bibliotecii virtuale de sociologie "Gustiana" (proiect pe care-l vom extinde în colaborare cu ICCV și CESPE).
Reluarea uneia dintre direcțiile de cercetare care au făcut gloria Școlii Gusti-Stahl și anume aceea a cercetărilor rurale, a monografiilor regionale și a celor centrate pe o problemă socială majoră, precum:
- Pierderile de populație,
- Populații care dispar
- Satele care mor
- Barometrul regional (județean)
- Comunitățile de viață: familia, satul orașul mic etc.
- Studii de biosociologie regională (Lunca Dunării, Carpații, istmul ponto-baltic, ecogenia danubiano-pontică etc.),
- Teoria rutelor alimentare strategice. Sudul românesc
- Sociologia ascensiunii interioare la scara colectivă
Monografii ale unor opere, autori, grupări, direcții, teorii, instituții ale perioadei interbelice și postbelice (teoria costurilor aferente – Mihail Manoilescu, teoria comunităților de viață (Ernest Bernea), teoria succesiunilor coexistente: Tudorel Postolache, teoria mediilor slab structurate, teoria incertitudinii persistente: Cătălin Zamfir, teoria spațiilor dense și a relațiilor vide, Noopolitica și sociologia noologică, teoria fenomenelor substructale. O istorie a sociologiei românești. Geopoliticieni români despre spațiul de securitate al statului român. Sociologia și geopolitica spațiilor de securitate. Studiul amenințărilor aliniate: convergența de impact.
Exigenţa cercetării monografice a problemelor fundamentale ale României
Această secțiune se referă la una dintre direcțiile strategice ale activității Institutului și anume la refacerea în deplinătate a legăturii cu marea tradiţie gustiană relansând în acest scop cercetarea sistematică a chestiunii rurale pe toate fațetele ei. Obiectivul principal este să relansăm programul cercetărilor monografice regionale asupra ruralului românesc în termenii săi actuali. Un asemenea demers vizează realizarea diagnozei multidimensional-longitudinale a comunităților agrare în profil regional prin lansarea Barometrelor județene, a studiului biosociologic al comunelor rurale și al orașelor mici expuse decuplării de la economia dezvoltatoare și riscului unor pierderi amenințătoare de populație. Va fi relansată seria monografică “Viaţa şi moartea în satul românesc” (care include volume editate cu periodicitate), va fi re-editat “Tratatul de sociologie rurală” (în prima ediție am reuşit să adunăm la lucru toţi sociologii ruralişti din România) dimpreună cu “Dicționarul de sociologie rurală”, opere de mari dimensiuni, de mult epuizate. Noutatea acestei direcții va consta în cele trei mdoalități de abordare: barometrul județean, atlasul sociologic rural, construcția unui indice sintetic regional pe baza a cinci indici agregați: ai cpitalului uman, al infrastructurii critice, al vulnerabilității socio-demografice, al puterii demografice și al oboselii sociale a cuplului. În acelaşi context vor fi elaborate lucrările monografice dedicate:
- micilor întreprinderi,
- fenomenului violenţei domestice,
- femicidului, digitalizării,
- marii şi micii infracţionalităţi, dar şi unor direcţii reformatoare precum este aceea a justiţiei restaurative.
- omuciderii,
- comunicării de masă (Mediapolis),
- memoriei sociale,
- teoriilor sociale şi istoriei sociologiei, dedicate cercetărilor comparative.
Exigenţa enciclopedică şi restitutivă. Restituiri: Enciclopedii, tratate și dicționare – Enciclopedia Școlii Sociologice de la București, Tratatul de sociologie rurală, Tratat de geopolitică, Dicționarul de sociologie rurală
Prin această exigenţă se pune în expresie marea tradiţie eliadescă a culturii române, exigenţă care a dobândit deja formula sa în cadrul proiectului Noii Enciclopedii a României, al unei Enciclopedii a sociologiei universale, cu includerea contribuțiilor teoretice româneşti. Din cele 8 volume proiectate au fost editate primele două volume. Un proiect enciclopedic special este cel dedicat Școlii Sociologice Românești, din care au fost editate deja trei volume urmând ca în următorii trei ani să fie finalizată și pregătită pentru publicare prima Enciclopedie a Școlii sociologice de la București. Vom reuşi, în felul acesta, să depășim fenomenul maladiv al unei întârzieri endemice între creația operei și receptarea ei. Între momentul creației unor opere de valoare universală și actul receptării lor sub forma unor monografii pe măsură persistă decalaje cuprinse între 50-100 de ani, ceea ce este mai mult decât o indiferenţă delăsătoare. Cultura teoretică românească este un caz unic între culturile europene prin absenţa monografiilor marilor opere izvodite uneori cu mai mult de o sută de ani în urmă spre nevrednicia mustrătoare a urmașilor. Situația a fost resimțită încă din anii 70 ai veacului trecut când a fost adoptat marele program al restituirilor în toate domeniile culturii și deci al recuperării efectelor regimului de ocupație sovietică, responsabil pentru o astfel de disfuncție a regimului de circulație a marilor opere.
Exigenţa generică "Institutul deschis"
Prin aceasta am dorit să iniţiem un cadru de cercetări interactive, context în care am promovat o formulă nouă de atargere în institut a unor cercetători asociaţi din medii locale, naționale și internaționale pentru a lansa un program de studii şi dezbateri sub genericul „De la Știința și Pedagogia Națională la Studiul Social al Națiunilor”. În acest scop va fi relansat proiectul Universității Țărănești și Seminarul internaţional cu titulatura generică “Arii şi coridoare culturale sud-est europene” acompaniat de Seminarul interactiv cu tema: “A South-Eastern European Debate on the European Cultures”. În acelaşi context se plasează şi iniţiativa unor traduceri din opera unor savanţi răsăriteni ignoraţi, seminariile bilaterale ocazionate de vizita unor cercetători străini după modelul seminariilor organizate împreună cu istoricul și geopoliticianul american Larry Watts. Prezentăm în continuare Programul de funcționare al Universității Țărănești prin extinderea modelului experimentat în Vîlcea.
Webmaster: Iuliana Serban