Misiunea instituţiei
   După 1990, pe fondul reformelor şi al schimbărilor contextuale, structura societăţii româneşti, manifestările şi procesele dominante, configuraţia spirituală şi mentalităţile sociale au suferit o bulversare greu de comparat, în fluxul cărora se prefIgurează semnele unui viitor alarmant pe multe dintre faţetele lui.

   Au apărut fenomene noi, riscuri de natură socială, economică şi ecologi- că, dezagregări logistice, conflicte noi, fenomene specifice precum criminalitatea transfrontalieră (cu tendinţe de constituire a unor reţele subterane), apariţia "celei de-a treia Românii", a unei diaspore care atinge 10% din populaţia României.

   Transformările politice şi instituţionale, integrarea în structurile europe- ne (UE) şi euro-atlantice (NATO) au generat transformarea profilului unor instituţii şi corpuri sociale (armata, este un exemplu), au impus ritmuri accelerate de reformă a structurilor din administraţia publică (de la Guvern, Parlament, Preşedinţie până la structurile administraţiei locale) şi a comportamentelor sistemului naţional de securitate societală şi de protecţie socială şi naţională.

   Sistemul cercetării sociologice a răspuns unor asemenea transformări   consemnând stări, cercetând ritmuri şi tendinţe etc. Acest tip de manifestare a cercetării prin reacţie are dezavantajul de a-şi auto-induce decalaje care-i slăbesc eficacitatea pe termen mediu şi lung.

   Anticipând, vom spune că programul institutului de sociologie al Acade- miei Române trebuie să-şi potrivească structura, ritmul şi axul ideatic la tradiţiile care-l susţin şi deopotrivă la chemarea epocii şi la iniţiativele Academiei Române însăşi. Pe cale de consecinţă, Institutul de sociologie şi-a definit programul sub cinci exigenţe programatice reprezentative pentru concepţia de astăzi a Academiei Române, aceste exigenţe constituindu-se totodată în laturile programului managerial al Institutului, program pe care-l considerăm acoperitor şi pentru perioadele următoare:
  • Exigenţa valorificării "operei uitate"
  • Exigenţa enciclopedică şi restitutivă
  • Exigenţa cercetărilor monografice a problemelor fundamentale
  • Exigenţa cercetării şi acţiunii interactive
  • Exigenţa "Institutul deschis"

Exigenţa valorificării "operei uitate"

   O categorie de opere care compun deja o bibliotecă tristă a culturii teoretice româneşti, începând cu total necunoscutul “Sistem al legilor fundamentale ale societăţii”, datorat contelui Alexandru Sturza prin care cultura română este prezentă la originile sociologiei ca ştiinţă (opera lui Sturza era terminată la 1813, iar Cursul de filosofie pozitivă al lui A Comte este editat la 1830) şi continuând cu: b) studiul de sociolgia şi teologia imperiului datorat lui Cantemir, destul de slab cunoscut şi c) cu inestimabila contribuţie a şcolii Ardelene ori cu laturi ale operei paşoptiştilor, ignorată în câteva laturi ale ei şi aceasta, pentru a relansa, la ceasul acesta, iniţiativa mai veche a unei serii a “Bibliotecii virtuale de sociologie”, al cărei start a fost dat prin proiectul Bibliotecii virtuale "Gustiana" (proiect pe care-l vom extinde în colaborare cu Biblioteca Metropolitană Bucureşti);

Exigenţa enciclopedică şi restitutivă

   Prin această exigenţă se pune în expresie marea tradiţie eliadescă a culturii române, exigenţă care a dobândit deja formula sa în cadrul proiectului Noii Enciclopedii a României şi deopotrivă prin proiectele unei Enciclopedii a tradiţiilor, coordonată de către unul dintre cercetătorii asociaţi ai Institutului, şi al unei Enciclopedii a sociologiei universale, care ne va permite să aşezăm la locul lor marile contribuţii teoretice româneşti, ignorate în celelalte Enciclopedii aflate în circulaţie la ora actuală. Din cele 18 volume proiectate am realizat deja primele două volume şi am lansat seria de monografii teoretice dedicate sociologilor români, în colaborare cu colegi de la Universitatea din Craiova şi cu Institutul social Oltenia, beneficiind de susţinerea editorială a decanului Facultăţii de ştiinţe sociale de la respectiva Universitate. Vom reuşi, în felul acesta, să ieşim în întâmpinarea uneia dintre bolile endemice ale actului de receptare în cultura română, care după 50 de ani de la creaţia unor opere de valoare universală nu dispune încă de monografii pe măsură, ceea ce este mai mult decât o indiferenţă delăsătoare. Cultura teoretică românească este un caz unic între culturile europene prin absenţa monografiilor marilor opere izvodite uneori cu mai mult de o sută de ani în urmă spre a fi livrate uitării şi indiferenţei delăsătoare, spre ruşine, a urmaşilor;
Exigenţa cercetării monografice a problemelor fundamen- tale ale României

   Reface legătura ruptă cu marea tradiţie gustiană şi reluăm cercetarea sistematică a unora dintre marile probleme sociale care, prin ignorare, riscă să se preschimbe într-una din cauzele infernului social al României de mâine. în această linie am lansat programul fundamental al cercetării chestiunii rurale, în cadrul căeia au fost deja realizate: seria monografică “Viaţa şi moartea în satul românesc” (care include volume editate cu periodicitate), “Tratatul de sociologie rurală” (prin care am reuşite să adunăm la lucru toţi sociologii ruralişti din România) şi “Dicţionarul de sociologie rurală”, opere de mari proporţii care din păcate au trecut relativ neobservate chiar şi în presa de specialitate a comunităţii sociologilor dezvăluind o altă faţetă a maladiei actului de receptare în cultura română. în acelaşi context au în fost elaborate lucrările monografice în serie, dedicate micilor întreprinderi în contextul exigenţei trecerii la societatea cunoaşterii şi, pe de altă parte, dedicate fenomenului violenţei, marii şi micii infracţionalităţi, dar şi unor direcţii reformatoare precum este aceea a justiţieie restaurative, activităţi desfăşurate de către membrii ai Institutului în cadrul Laboratorului de studii organizaţionale şi al Laboratorului pentru studiul devianţei. Sub semnul aceloraşi străduinţe vom evoca activităţile Laboratorului pentru studiul comunicării de masă, sau mai recentele Laboratoare de studii “Europa socială”, “Teorii sociale şi istoria sociologiei” dedicate cercetărilor comparative.

Exigenţa cercetării şi acţiunii interactive

   Îndrumă cercetătorul spre colaborare cu orice iniţiativă şi orice factor instituţional sau asociativ pentru găsirea unor soluţii la problemele actuale ale României. Sub semnul acestei exigenţe am iniţiat proiectul unei fructuoase colabăriri cu Academia de ştiinţe agricole, dar şi cu Fundaţia pentru civilizaţie rurală “Nişte ţărani”, împreună cu care am creat Universitatea ţărănească asociindu-ne şi unora dintre proiectele Fundaţiei, în frunte cu cele trei proiecte deja implementate: Sănătatea ţăranului român, Arhitectura ţărănească şi Festivalul eco-etno-folk film. în acelaşi format de lucru am iniţiat colaborările Institutului cu Centrul de studii geopolitice al Universităţii Bucureşti şi cu Departamentul şi Agenţia de ştiri pentru românii de pretutindeni, rodul acestei colaborări fiind seria de dezbateri lunare dedicate problemelor comunităţilor româneşti din afara frontierelor României.

Exigenţa generică "Institutul deschis"

   Prin aceasta am dorit să iniţiem un cadru de cercetări internaţionale interactive, context în care am promovat o formulă nouă de atargere în institut a unor cercetători asociaţi din medii europene şi nu numai pentru a lansa un program de studii şi dezbateri internaţionale. Dintre formele pe care le putem menţiona, voi consemna Seminarul internaţional cu titulatura generică “Arii şi coridoare culturale sud-est europene” acompaniat de Seminarul interactiv cu tema: “A South-Eastern European Debate on Assymetric European Frontiers” cu participarea bilunară a unor specialişti din România, Elveţia, Germania, Turcia, care sunt şi cercetători asociaţi ai Institutului. Activitatea este derulată în colaborare cu Departamentul şi Catedra Unesco pentru dialog intercultural şi inter-religios şi în colaborare cu Tuna Foundation, cu sediul la Bucureşti şi Ankara. în acelaşi context se plasează şi iniţiativa unor traduceri din opera unor savanţi răsăriteni ignoraţi, spre paguba funcţiei şi misiunii Statului român ca Stat de cultură la Dunărea de jos. în aceiaşi ramă instituţională pot fi aşezate seminariile bilaterale ocazionate de vizita unor cercetători de la Academia chineză de ştiinţe, dar şi iniţiativa traducerii cărţii savantului rus, Alexander Dughin, traducere care aparţine uneia dintre cercetătoarele Institutului, pe care am prefaţat-o noi înşine.

Copyright © Institutul de Sociologie. Reproducerea partiala sau totala fara permisiune scrisa este interzisa.
Webmaster: Iuliana Serban