Cercetarea își propune să investigheze – prin intermediul metodei comparative – condițiile structurale care au favorizat apariția reacției suveraniste în aceste state. Accentul cercetării va cădea pe identificarea și compararea vulnerabilităților din zona (România, Polonia, Ungaria), pe tipul dominant de dezvoltare economică, modelul de state building, nivelurile specifice ale încrederii orizontale și verticale, problematica inegalității sociale – și mai puțin pe agency (partide politice, lideri politici, sistem politic).

   Proiectul vizează analiza direcțiilor de abordare și de internalizare la nivelul instituțiilor statului a priorităților strategice ale României, așa cum sunt ele definite prin documentele cadru strategice asumate în contextul apartenenței statului român la spațiul european, în raport cu capacitatea de a genera un răspuns instituțional coordonat, sustenabil, privind gestionarea riscurilor și amenințărilor de securitate emergente.

   Proiectul de cercetare își propune să exploreze măsura în care reprezentanții majori ai Școlii Sociologice de la București au fost preocupați de elaborarea unui teorii a statului, în vederea modernizării diferitelor capacități hard și soft ale acestuia. Obiectivul cercetării este de tip fundamental, de revalorificare a patrimoniului conceptual și metodologic al Școlii Sociologice de la București, unul camuflat fie de abordări politice, fie de abordări lipsite de profunzime conceptual-metodologică.

   Tema cuprinde cercetarea aprofundată a trei fenomene de maximă alarmă: pierderile de populație; iarna demografică; geografia coridoarelor internaționale ale migrației (o analiză comparativă la scara țărilor din UE8). Pierderile de populație ale României, conform ultimului recensământ, ating 1,1 milioane de locuitori față de penultimul (2011); un declin care atinge pragul de 5,7% în decurs de 10 ani. Această pierdere este acompaniată de o îmbătrânire accelerată și de o dezcopilărire rurală tot accelerată: numărul mediu de nou născuți pe o comună rurală a scăzut cu circa 50% în ultimii 30 de ani (ai tranziției la capitalism).

   Proiectul are ca scop realizarea unui volum de metodologie calitativă dedicat utilizării metodei jurnalului în științele sociale, aflat sub contract la editura Routledge. Proiectul își propune să ofere răspunsuri solide la provocările metodologice, etice și interpretative cu care se confruntă cercetătorii care utilizează o gamă variată de jurnale pentru colectarea datelor sociale.

   Tema are două subcomponente: 1. ”Sociologia digitalizării - EU Kids Online 2020: o nouă perspectivă”, care continuă explorarea în profunzime a bazei de date internațională EU Kids Online 2020 și 2. ”Discursul știrilor în cultura noilor media. O analiză comparativă”, care are ca obiectiv extinderea ariei de cercetare în raport cu media televizuale din alte țări.

   Tema a fost prefigurată de un proiect de cercetare inițiat în 2023 (« ION, le premier Conseiller AI du Gouvernement » : quelles stratégies de négociation de sens dans l’espace politico-médiatique roumain ? - Camelia Beciu, Angelica Marinescu) iar primele rezultate de cercetare au fost prezentate în cadrul conferinței internaționale XXVIe COLLOQUE FRANCO-ROUMAIN EN SCIENCES DE L’INFORMATION ET DE LA COMMUNICATION, Université Vasile Alecsandri de Bacău Du 26 au 28 octobre 2023.

   Tema se centrează pe comemorarea celui de-al doilea război mondial în România, după căderea comunismului, în perspectivă europeană și internațională. Proiectul vizează elaborarea unui calendar comemorativ al războiului în România contemporană, având în vedere atât dimensiunea națională, cât și cea europeană (după aderarea României la UE), și internațională (după aderarea României la NATO), pornind de la discursuri contemporane dominante în spațiul public și investigarea discursurilor dominante despre cel de-al doilea război mondial în cadrul comemorărilor din România contemporană.

   Tema urmărește aprofundarea problematicii comunităților din perspectivă sociologică, cu precădere a tipului politic de comunitate. În cadrul cercetării accentul va fi pus pe impactul comunității politice asupra socialului și pericolele la care sunt expuse societățile prin subalternizarea socialului în raport cu dimensiunea politică.

   Cercetarea include continuarea cercetărilor privind referirile la Ortodoxie din opera și activitatea lui H.H. Stahl și alte contribuții notabile ale Școlii Sociologice de la București la cercetarea vieții religioase a poporului român.

   Proiectul are ca scop aprofundarea problematicii sexualităţii în cuplul contemporan, (consumul de pornografie şi efectele sale asupra vieții conjugale în societatea contemporană).

   Tema urmărește analiza articolelor din presa de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX ce au ca subiect/e aspecte legate de condiția socială, economică, culturală etc. a satului și locuitorilor lui cu scopul realizării unei analize comparative între discursul academic surprins în articolele de specialitate și narațiunile jurnalistice mai apropiate de imaginarul colectiv al vremii. Proiectul iși propune să aducă o contribuție la definitivarea unei metodologii dedicate sistematizării datelor statistice disponibile relevante pentru „problema țărănească”.

   Anul 2024 va duce la transformări socio-politice semnificative. În acest context, vom analiza indicatorii propuși folosind analiza secundară a datelor statistice pe ani și pe țări, la nivel regional și național. Studiul vizează o analiză longitudinală, folosind metoda comparativă și de analiză a documentelor sociale.

   Programul 4 cuprinde proiectul de cercetare “Violența letală în secolul XXI. Tendințe, particularități și factori de risc (2024-2026)“ (parteneri: Serviciul Omoruri, Administrația Națională a Penitenciarelor și Facultatea de Sociologie și Asistență Socială), în cadrul căruia vor fi analizate tipurile de violență letală care au marcat primele decenii ale secolului XXI, dar și investigații privind violența letală interpersonală. Vor fi continuate proiectele de cercetare internaționale inițiate în anii anteriori: 1. Public narratives and attitudes toward refugees and migrants. A comparative analysis Romania-Bulgaria și 2. COST European Cooperation in Science and Technology CA21133 - Globalization, Illicit Trade, Sustainability and Security (GLITSS).