Proiectul de cercetare RO COUNTRY IMAGES a analizat constructia discursiva a imaginii de tara si a identitatii nationale de catre diferiti actori sociali in Romania, intr-un macro context (al culturii promotionale globalizate si a practicilor de promovare adoptate de tari in intreaga lume) si un context specific (mobilitatea crescuta a persoanelor – migranti si refugiati in Europa, concomitent cu ascensiunea unor partide nationaliste si a discursului lor anti-imigratie). Criza refugiatilor din Europa a relevat diverse pozitionari si discursuri ale ”vechilor” state membre vs ”noile” state membre si a suscitat dezbateri aprinse in interiorul tarilor despre consecintele crizei, viitorul Uniunii Europene si beneficiile apartenentei la UE. Ca urmare, teme precum statutul tarilor, imaginea de tara si identitatea nationala au devenit teme recurente in dezbaterile publice, si nu doar teme pe agenda unor experti sau a unui guvern ca pana acum. In acest context, miza proiectului a fost aceea de a analiza longitudinal și a oferi explicatii cu privire la modul in care actori sociali din Romania (guvern, media, cetateni) construiesc discursiv imaginea de tara si identitatea Romaniei, dupa criza refugiatilor din 2015. Premiza de la care a pornit este ca acesti diferiti actori reproduc, in discursurile lor, anumite reprezentari despre Romania si romani, cu privire la identitatea lor si la modul cum suntem perceputi. Analiza si-a propus (1) sa identifice evolutia acestor reprezentari in timp (reconfigurari ale temelor sau strategiilor de discurs); (2) sa puna in discutie rolul media in constructia dezbaterilor; (3) sa investigheze in ce masura cetatenii (re)contextualizeaza discursurile politice si mediatice pentru a-si (re)construi propriile perspective despre Romania si romani. Desi axata pe Romania si dorind sa informeze politicile publice din Romania, studiul a avut o dimeniune europeana intrinseca prin evidentierea reprezentariloe despre 'noi' in raport cu 'altii' (migranti, EU).

   In 2015, România, prin cercetătorii Anca Velicu și Monica Mitarcă, s-a alăturat pe bază de auto-finanțare proiectului Young children (0-8) and digital technology, coordonat de Joint Research Centre (JRC), Centrul de cercetare al Comisiei Europene. Proiectul, început în 2014, a cuprins 19 țări participante. Raportul trans-național al primei faze a proiectului poate fi consultat la adresa https://ec.europa.eu/jrc/en/publication/eur-scientific-and-technical-research-reports/young-children-0-8-and-digital-technology-qualitative-exploratory-study-across-seven.

   Cercetarea, faza a doua, a explorat modul cum utilizează copiii de sub 8 ani internetul și media mobile și convergente (e.g. smartphone-ul, tableta, consolele de jocuri) acasă și în alte contexte familiale. O atenție specială a fost acordată potențialelor beneficii și riscuri ale utilizării acestor dispozitive digitale, precum și percepției membrilor familiei asupra acestor tehnologii. În România cercetarea s-a desfăşurat între martie şi decembrie 2015 şi a presupus intervievarea a 11 familii care aveau cel puțin un copil de 5-8 ani utilizator de tehnologii digitale conectate la internet.

   Behind the Iron Curtains - B.I.C. 70 project was promoting the history of Europe 70 years after WWII, and was fostering a sense of ownership for how the European Union develops. The project emphasised the contrast of the evolving dictatorship of the party state and its crimes against the democratic system of the EU nowadays and intends to make the citizens aware over the opportunities for societal and intercultural engagement at EU level. The two main pillars of the project were transnational research and non-formal educational about the post war period of Eastern- and Central-Europe, with a focus on how developed the totalitarian regimes in this region. Moreover the results of the workshops and researches were used for educational purposes all over the European Union and will draw up general conclusions for the affirmation of the European identity and belonging.

---

---