Membru corespondent al Academiei Române, director al Institutului de Sociologie al Academiei Române din 2002. S-a implicat activ în revitalizarea cercetărilor dedicate mediului rural românesc, înfiinţând şi coordonând în cadrul Institutului departamentul Comunităţi şi dezvoltare rurală. Este autorul a numeroase studii, manuale, monografii, enciclopedii şi tratate de sociologie.

   Este doctor în științele comunicării (Université Lumière Lyon 2, 2006) și cercetător al Institutului de Sociologie din 2009. Autoare a mai multor studii de specialitate în comunicare-media, sociologia comunicării, sociologia drepturilor omului și studii de memorie. Coordonează Laboratorul de cercetare Europa Socială. Din 2014, conduce doctorate în domeniul Sociologie la Școala Doctorală de Relații Internaționale și Studii de Securitate (Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca). Este membru fondator al rețelei internaționale de cercetători francofoni Discours d`Europe și membru al Board-ului la Institute for the Study of the Idea of Europe (ISIE, University of East Anglia, UK).

   Ecaterina Balica este coordonatoarea Laboratorului “Observatorul Român pentru Analiza și Prevenirea Omorurilor” și a grupului național de cercetare din cadrul “European Observatory on Femicide”. Are o experiență de peste 30 de ani de cercetare, în cadrul unor proiecte naționale și internaționale, în domeniul sociologiei criminalității și criminologiei. Din 2019 este profesor coordonator de doctorat în cadrul Școlii de Studii Avansate a Academiei Române. Domenii de specializare: omor, femicid, omor-sinucidere, migrație și criminalitate, justiție restaurativă

   Profesor universitar la Universitatea din București, Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării. Coordonator al lucrării Debating Migration as a Public Problem: National Publics and Transnational Fields (Peter Lang, 2018). Experiență ca visiting professor la IEP Lyon, cercetător invitat la Fondation Maison des Sciences de l’Homme în cadrul programului DEA - Directeurs d’études associés și cercetător post-doctoral la institute de cercetare avansată (New Europe College, București; FMSH-EHESS-CNRS, Paris; Universitatea din Bologna). A susținut prelegeri la Universitatea din Fribourg și la Universitatea Cote d'Azur, Nice. Domenii de interes: media și construcția problemelor publice, comunicare politică, analiza discursului media/politic, media și migrație.

   Doctor în sociologie din anul 2010, membră a Laboratorului de Cercetare Europa Socială. Ariile sale de interes științific vizează studiul „instituțiilor totale” și sociologia drepturilor omului, ambele direcții având ca nucleu dominant (dar nu exclusiv) cercetările efectuate asupra mediului penitenciar. Prima direcție de cercetare a fost dezvoltată cu precădere în cadrul studiilor doctorale și post-doctorale; cea de a doua a devenit ulterior obiect al preocupărilor sale științifice, atât în relație cu categoriile sociale vulnerabile, cât și cu studiul reprezentărilor media asupra trecutului european recent. Domenii de specializare: probleme sociale, instituții totale, efectele directe și indirecte ale privării de libertate, drepturile persoanelor aflate în detenție, drepturile omului, reprezentările media asupra celui de al Doilea Război Mondial.

   Lucian Dumitrescu este absolvent de drept și sociologie. A pornit de la studii rurale și sociologie românească pentru a ajunge la sociologia relațiilor internaționale și macrosociologie. Lucrează la Academia Română de aproape cincisprezece ani și consideră că doar cercetătorul/cercetătoarea implicat(ă) într-un proces continuu de învățare ajunge să știe carte. Absolvent de studii postdoctorale al Universității Naționale de Apărare “Carol I’’, specializarea teorii ale securității interne și internaționale. Este doctor în filosofie și doctor în sociologie al Universității București. Domenii de specializare:Sociologia relațiilor internaționale, sociologie instituțională/macrosociologie, sociologie istorică, sociologie românească.

   Sunt cercetător în cadrul Institutului de Sociologie din 1998, doctor în sociologie al Universității București din 2006. Omul reprezintă punctul meu central de interes, în viață și în profesie totodată. Caut să-i fiu în preajmă, să-l cunosc și să-l înțeleg în interiorul propriului său univers. Ca sociolog, consider că manifestările complexe din cadrul acestor microcosmosuri se reflectă cu mai mare claritate în preajma și cu ocazia sărbătorilor (evenimentelor festive), și pot fi surprinse mai fidel cu ajutorul diferitelor tipuri de documente personale dintr-o perspectivă longitudinală. Pledez, de asemenea, pentru necesitatea arhivării datelor calitative la nivel instituțional, precum și pentru o mai mare toleranță privind anliza secundară a acestui tip de date.

   Absolventă a Facultății de Filozofie - Istorie a Universității din București și doctor în științe sociale. Cercetările sale au ca obiect cunoașterea, cu precădere, a fenomenului religios din România, printr-o abordare complexă, cantitativă și calitativă. În publicațiile sale sunt analizate teme diverse: istoria sociologiei religiilor în România, religia in timpul regimului comunist, evoluția credințelor și practicilor religioase în comunitățile de credincioși, libertatea religioasă, vizionarismul religios, tendințele afilierii religioase în România contemporană, problemele secularizării sau viitorul religiei.

   Face parte din colectivul de cercetare al Institutului de Sociologie al Academiei Române din anul 1999, în prezent desfăşurându-şi activitatea în cadrul Laboratorului de Sociologia organizaţiilor. Domenii de specializare: Sociologia organizaţiilor (întreprinderi mici şi mijlocii, antreprenoriat, inovare, economia cunoaşterii, organizaţii intensiv-cognitive, forţa de muncă, dialog social).

   Adela Șerban este cercetător, doctor în sociologie din 2006 și specialist în sociologia comunităţilor şi securitate societală. Face parte din colectivul de cercetare al Institutului de Sociologie din 2004. Este membru şi cercetător fondator al Laboratorului de cercetare Teorie socială în cadrul căruia studiază aspecte privind structura şi morfologia comunitară și elemente asociate aprofundării cadrului de analiză a securității. Experiență de cercetare în 28 de proiecte de cercetare naționale și internaționale. Autor al cărților: Securitatea societală. Fundamente teoretice (2008), Securitate și insecuritate societală (2013).

   Anca Velicu este interesată de sociologia digitală, având expertiză în folosirea de către copii a tehnologiilor digitale. În acest domeniu, Anca a publicat studii despre folosirea tehnologiilor digitale în context educațional, medierea parentală sau riscurile online. A fost implicată în numeroase proiecte de cercetare naționale și internaționale, iar din 2014 este contactul pentru România în rețeaua EU Kids Online. În paralel cu activitatea de cercetare, Anca este implicată în societatea civică pledând pentru educație media; în acest sens colaborează cu Mediawise Society, publicând împreună cu Nicoleta Fotiade podcastul de educație media Amprenta Digitală.

   In lucru

   Cercetător, doctor în sociologie. Este coordonatorul Laboratorului de Sociologie Politică. A participat la proiecte privind analiza socio- demografică a indicatorilor pentru dezvoltarea României, dar și de evaluare a riscurilor la dezastre, componenta vulnerabilitate comunitară. Este autor al cărților:„Frontiere şi civilizații. Frontiera estică a Uniunii Europene: aspecte geopolitice şi identitare” (Ed. Rao, 2014) și “România în contextul noii crize pandemice. Vulnerabilități, factori de risc, amenințări. O radiografie socio- politică” (Ed. Pro Universitaria, 2021).

   Cercetătoare în sociologia religiei, din 2010 s-a dedicat domeniului de interes Ortodoxia vernaculară, cu o atenție aparte acordată fenomenul religios din spațiul urban. A abordat teme de istoria sociologiei și istorie socială, referitoare în special la schimbarea socială din spațiul urban, secolele XIX-XX. Membră a mai multor societăți și asociații profesionale internaționale, s-a remarcat în special prin activitatea sa în cadrul Societății Internaționale de Etnologie și Folclor (SIEF), unde face parte din mai multe grupuri de lucru (Anul Ritual, Religie Populară și Grupul Francofon). În 2021 a fost aleasă membră a Comitetului Executiv al societății, în prezent aflându-se la al doilea mandat în această funcție: https://www.siefhome.org/about/board.shtml.

   Doctor în sociologie și cercetător dedicat domeniului sociologiei limbii, valorificând direcța de cercetare deschisă de către Traian Herseni. Interesul său de cercetare îl constituie aprofundarea cunoașterii funcțiilor sociale și simbolice ale limbii, rolul acestora în consolidarea solidarității sociale și atitudinea instituţională a societăţilor actuale faţă de limba maternă (examinată în principal prin indicatorul legislativ de protecţie a limbii).

   In lucru

   Iulian Apostu a obţinut titlul de doctor în Sociologie în anul 2010 în cadrul Şcolii doctorale de Sociologie, Universitatea din Bucureşti. Începând cu anul 2016 este cercetător ştiinţific în cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române din Bucureşti. Este cadru didactic asociat la Facultatea de Sociologie şi Asistenţă Socială din Universitatea din Bucureşti. Preocupările sale ştiinţifice de cercetare sociologică sunt orientate în jurul problemelor care ţin de familie, educaţie, mediere conjugală. În cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române, Iulian Apostu este coordonatorul Laboratorului de Cercetare “Sociologia familiei şi a cuplului conjugal”

   Doctor în Sociologie, cercetător știintific si membru al echipei de cercetare din cadrul Institutului de Sociologie al Academiei Române. Domenii de cercetare: noologie, sociologia religiei, sociologie politică. Autor al cărților: Comparative Noology of Jewish and Romanian People (2017) și Sociologia românească a manifestărilor spirituale (2017). A publicat o serie de studii și articole cu privire la dimensiunile spirituale și politice ale societății. Membru în cadrul Laboratorului de Sociologie Politică.

   Doctor in Sociologie (Universitatea din București) și în Științele Comunicării (Université de Bourgogne). Desfășoară cercetări legate de istoria socială şi culturală - patrimoniu material şi imaterial, muzee naţionale; trecutul recent - arta plastică românească, colectivizare, izolaționism informatic; migraţie şi noile diaspora; studii asiatice (India, Coreea de Sud), studii media (comunităţi şi reţele sociale online, NTIC, IA şi arta), relaţii politice internaţionale (Serbia).

   În lucru

   În lucru

---