Proiectul pleacă de la următoarea întrebare de cercetare: având în vedere încărcătura sa normativă, poate evolua suveranismul într-un concept util pentru cercetarea comparativă în sociologia politică? Pentru a răspunde, utilizez două strategii de inovare conceptuală, respectiv strategia radială și strategia sintetică. Din punct de vedere aplicativ, cercetarea își propune să compare mișcările suveraniste din Europa Centrală și de Est cu cele din Europa Occidentală pentru a observa dacă ultimele recurg la o tactică de soft balancing prin care contestă, negociază și simultan acceptă hegemonia în formare a Uniunii Europene.

   Proiectul își propune să răspundă la întrebarea de cercetare dacă Școala Sociologică de la București poate fi înțeleasă drept comunitate epistemologică care a oferit diferite soluții de politică publică și gândire strategică pentru România Mare, un stat cu capacitate administrativă scăzută care se afla în situația de a construi simultan și statul și națiunea într-un context regional dominat de imperii revizioniste. Cu ajutorul sociologiei politice și al unei metodologii deductive cercetarea explorează conexiunea dintre Școala Sociologică de la București și câmpul politic al momentului.

   Suveranismul este deopotrivă o problemă teoretică din aria filosofiei și sociologiei politice, dar și o constantă a discursului politic și geopolitic actual. O cercetare academică a rădăcinilor clasice ale suveranismului, începând de la Jean Bodin, ajungând până în perimetrul modernității de secol XX (Carl Schmitt) este nu numai utilă, dar și necesară pentru a înțelege, pe de o parte, care sunt implicațiile general-filosofice și sociologice ale a cestei teme, iar pe de altă parte, care sunt posibilitățile efective de manifestare a curentelor politice suveraniste în contextul globalizării.

   Proiectul își propune să analizeze motivațiile, așteptările și dinamica profesională a tinerilor din generația Z în raport cu serviciul public, atât în forma sa voluntară, cât și obligatorie. Printr-o abordare longitudinală, derulată pe parcursul a cinci ani, proiectul urmărește identificarea tendințelor de recrutare și retenție, factorilor de satisfacție și obstacolelor întâlnite, pentru a fundamenta politici publice moderne și strategii adaptate nevoilor generațiilor emergente. Rezultatele vor oferi o imagine clară asupra transformărilor pieței muncii și a implicării civice a tinerilor în România și în context european.

   Cercetarea își propune să aducă o contribuție la studierea problemei morfologiei sociale prin aprofundarea cunoașterii cu privire la două aspecte fundamentale pentru înțelegerea realității sociale: structura morfologiei comunitare și modelele morfologice instituțional-politice. Proiectul constituie o continuare a proiectului Modele teoretico-explicative asupra morfologiei sociale urmărind să valorifice rezultatele dobândite în cadrul acestuia, prin elaborarea unor modele de analiză complexă și aplicată.

   Cercetarea are ca obiective măsurarea contingentării migrației și studierea în profunzime a fenomenelor asociate iernii demografice: oboseala socială, ”dezcopilărirea” comunităților omenești, de la familii la comunitățile teritoriale, îmbătrânirea populației, depopularea prin efectul de foarfece demografic: combinarea declinului fertilității cu creșterea concomitentă a vârstei medii și a ratei mortalității, oboseala de cuplu (fenomenul sterpiei opționale) etc.

   Proiectul își propune reluarea unei vechi teme a culturii naționale: Enciclopedia valorilor reprimate. Această temă va desfășura destinul atât al personalităților, cât și al ideilor acestor personalități care au fost „reprimate”, în unele cazuri, „tolerate”, în altele, după evenimentele politice de la 23 august 1944. Într-o primă etapă, interdicția publicațiilor interbelice a reprezentat o ruptură programatică față de istoria noastră națională impusă de noua conducere culturală a momentului, iar apoi s-a continuat cu lichidarea ori înlăturarea din spațiul public a personalităților naționale care au fost autorii acestor creații.

   Cercetarea are ca obiective realizarea unei analize comparative a circulaţiei ştirilor şi mesajelor electorale difuzate de agenţiile internaţionale de presă în raport cu alegerile din România, cartografia difuzării mesajelor şi diferite regiuni ale lumii prin intermediul agenţiilor de presă, analiza de conţinut a mesajelor difuzate de agenţiile internaţionale de presă asupra alegerilor din România folosind metoda Maxqda și construcţia unei bazei de date pe baza acesteia.

   Proiectul propus reprezintă cel de-al cincilea val al unui studiu panel inițiat în decembrie 2004, prin care se urmărește surprinderea modului în care oamenii se raportează la sărbătoarea Crăciunului de-a lungul vieții în vederea obținerii unei înțelegeri mai profunde a mecanismelor prin care semnificația Crăciunului este (re)construită în timp. Studiul își propune analizarea continuităților, precum și a transformărilor semnificației Crăciunului în raport cu punctele de cotitură semnificative care apar de-a lungul traiectoriilor de viață individuale în tranziția către vârsta adultă.

   În timp ce cyberbullying-ul este unul dintre cele mai studiate și temute dintre riscurile internetului atunci când sunt vizați copiii, cyberhate-ul ca risc specific care îi vizează pe copii în spațiul digital este nu doar mai puțin studiat, dar mult mai puțin conștientizat (atât ca prevalență, cât și ca consecințe) de către părțile interesate (e.g., părinți, profesori, legiuitori). În acest context, acest studiu își propune o cartografiere a implicării, ca victimă, agresor sau martor) copiilor din România în aceste forme de violență online, precum și o înțelegere a factorilor de risc privind implicarea copiilor în cyberbullying și cyberhate. Pentru aceasta va fi folosită baza de date românească din studiul EU Kids Online 2020.

   Cercetarea abordează construcția discursului politico-mediatic în contextul campaniilor pentru alegerile prezidențiale din România (2024 și 2025) pornind de la premisa că articularea acestor discursuri nu poate fi disociată (1) de existența unor multiple contexte de criză și (2) de o sferă comunicațională hibridă, eterogenă și spectaculară, incluzând noi forme de manifestare a publicurilor active. Obiectivul principal al cercetării constă în evidențierea unor condiții recurente de producere a discursurilor politice, considerând circulația și, corespunzător, recontextualizarea acestor discursuri via media tradiționale și media online.

   Tema a fost prefigurată de un proiect de cercetare inițiat în 2023 (« ION, le premier Conseiller AI du Gouvernement » : quelles stratégies de négociation de sens dans l’espace politico-médiatique roumain ? - Camelia Beciu, Angelica Marinescu) iar primele rezultate de cercetare au fost prezentate în cadrul conferinței internaționale XXVIe COLLOQUE FRANCO-ROUMAIN EN SCIENCES DE L’INFORMATION ET DE LA COMMUNICATION, Université Vasile Alecsandri de Bacău Du 26 au 28 octobre 2023.

   Tema se centrează pe comemorarea celui de-al doilea război mondial în România, după căderea comunismului, în perspectivă europeană și internațională. Proiectul vizează elaborarea unui calendar comemorativ al războiului în România contemporană, având în vedere atât dimensiunea națională, cât și cea europeană (după aderarea României la UE), și internațională (după aderarea României la NATO), pornind de la discursuri contemporane dominante în spațiul public și investigarea discursurilor dominante despre cel de-al doilea război mondial în cadrul comemorărilor din România contemporană.

   Cercetarea propune o investigare teoretică și empirică, din perspectivă sociologică, a istoriei recente și istoriei artei românești, asupra a ceea ce semnifică fenomenul de virtualizare a operelor de artă și de digitalizare a patrimoniului cultural, în noul context care se definește între tehnologie, instituțiile de conservare a patrimoniului (muzee, arhive, colecții) și lumea artei contemporane. Pornind de la observația că mediul digital modifică modul în care resursele culturale sunt create, diseminate, păstrate și (re)utilizate, cercetarea ia în considerare rolul noilor tehnologii în redefinirea politicilor și practicilor sociale, culturale, educaționale, reprezentării artei în spațiul public și a medierii tehnologice a raportului/interacțiunii cu beneficiarii/utilizatorii

   Obiectivul general stabilit în cadrul acestei teme de cercetare este acela al recuperării, valorizării și al punerii în circuitul științific al unor texte mai puțin cunoscute, dar relevante pentru ceea ce a reprezentat rolul cercetărilor de tip monografic în fundamentarea sociologiei religiilor în țara noastră: studiul Dochiei Ioanovici dedicat practicilor magice și studiile semnate de Gh. Focșa referitoare la mentalitatea religioasă a poporului român). Acest demers se va extinde și finaliza prin identificarea și selectarea întregului ansamblu de texte realizate în cadrul Școlii Sociologice de la București (Bernea, Ștefania Cristescu-Golopenția, Vulcănescu, Stahl, Ionică, Iosif etc.), cu scopul alcătuirii unei crestomații.

   Până în acest moment, în literatura ştiintifică românească în domeniul familiei nu există un tratat despre familie şi cuplul conjugal. De asemenea, la nivel european, ultimul Tratat de sociologia familiei a fost publicat în anul 1993 (A Treatise on the Family – Gary S. Becker). Lucrarea este una amplă şi dezvoltă problematici precum cea a universalităţii familiei, a structurii funcţionale, educaţie, solidaritate, individualism relaţional, monogamie, poligamie, stabilitate şi conflict în cuplu etc.

   Tema urmărește analiza articolelor din presa de la sfârșitul secolului XIX și începutul secolului XX ce au ca subiect/e aspecte legate de condiția socială, economică, culturală etc. a satului și locuitorilor lui cu scopul realizării unei analize comparative între discursul academic surprins în articolele de specialitate și narațiunile jurnalistice mai apropiate de imaginarul colectiv al vremii. Proiectul iși propune să aducă o contribuție la definitivarea unei metodologii dedicate sistematizării datelor statistice disponibile relevante pentru „problema țărănească”.

   Cercetarea are în vedere: definirea și operaționalizarea conceptului de reziliență democratică; identificarea unor indicatori ai rezilienței democratice și măsurarea acestora la nivel internațional/ regional și la nivelul fiecărei țări; analiza factorilor care amenință reziliența democratică: dezinformarea, erodarea statului de drept, polarizarea politică, influențele externe; măsurarea nivelului de încredere pe care cetățenii îl au în procesul electoral, inclusiv încrederea în instituțiile politice, instituțiile internaționale și în personalitățile politice; evaluarea nivelului de implicare civică dincolo de vot, inclusiv participarea la organizațiile comunitare, voluntariatul și advocacy legate de reziliența societală; propunerea de soluții practice.

   Relația dintre religie și societate reprezintă una dintre temele fundamentale ale sociologiei. În această etapă sunt lămurite fundamentele teoretice ale comunității religioase și tipurile existente de structuri religioase. Obiectivul central al acestei analize constă în evaluarea rolului social al comunității religioase.

   Geograf, specialist în geografie istorică și toponimie geografică, dar și geopolitician, Ion Conea a fost un apropiat al Școlii Sociologice de la București, ceea ce ne-a determinat să îi consacrăm un studiu special în contextul proiectului din cadrul Institutului de Sociologie care vizează redactarea unei Enciclopedii dedicată acestei Școli. Demersul de cercetare vizează aspectele propuse de coordonatorii proiectului la demararea acestuia: date biografice; contribuții științifice (cărți, articole, conferințe, participare la campanii monografice); direcțiile principale de interes; problemele sociale principale care au figurat pe agenda autorului; teorii/concepte reprezentative; inovații conceptuale/metodologice.

   Programul de cercetare are drept scop analiza particularităților și a factorilor de risc specifici actelor de violență letală, în special a femicidelor comise în România, în vederea elaborării unor propuneri de măsuri de intervenție menite să permită prevenirea femicidelor și reducerea impactului actelor de violență la nivel individual, relational, comunitar și societal. Programul de cercetare este structurat in trei subprograme, fiecare subpogram având propria metodologie, echipă de cercetare și locații de desfășurare a activităților de cercetare : 1) Femicidele comise în România – reprezentări media; 2)Femicidele comise în România – factori de risc și 3) Femicide in Romania (componentă a programului “Femicide in Europe“ derulat în colaborare cu European Observatory on Femicide).

   Proiect aprobat în cadrul schimburilor academice ale Academiei Române cu Academii partenere. Implementat în parteneriat de către Institutul de Sociologie - Academia Română și Institutul de Filosofie si Sociologie - Academia Bulgară de Științe.

   Cercetarea reprezintă contribuția ORAPO la derularea activităților prevăzute în cadrul Protocolului de colaborare încheiat între Institutul de Sociologie, Administrația Națională a Penitenciarelor (Republica Moldova), Asociația Obștească „Implicare, Reabilitare, Integrare, Suport” – IRIS (Republica Moldova) și Asociația Grupul Român pentru Apărarea Drepturilor Omului România – GRADO. Scopul cercetării îl reprezintă evaluarea “comunitățiilor educaționale” din patru penitenciare din Republica Moldova: Penitenciarul nr.4-Cricova, Penitenciarul nr.9-Pruncul, Penitenciarul nr.15-Cricova și Penitenciarul nr.18-Brănești.